GPS telefonic…

Am reusit performanta de a o face pe gps-ul la telefon… Asta n-ar fi ceva iesit din comun dar daca va zic ca persoana de la celalalt capat al firului era un taximetrist ce ziceti? :) Deci nu…. trebuie sa va povestesc. Cum s-a intamplat? Pai simplu… A venit mama din intamplare prin Bucuresti intr-o vizita de servici si daca tot a ajuns pe aici si-a propus sa-mi faca o vizita la firma sa ma vada…Deci ea habar nu are strazile din Bucuresti pentru ca nu e de aici… S-a urcat in taxi… a transmis mai departe frumos adresa unde ma putea gasi… Ok… In 20 minute suna telefonul… “Auzi unde e strada asta ca nenea nu stie…” Daca-i dadeam ei repere cred ca ar fi ajuns peste o saptamana asa ca mi l-a dat pe nenea taximetristu la telefon… Ii dau frumos strazi, intersectii, repere… Bun… Mai trec vreo 10 minute…. mama… “mai zi o data unde trebuie sa ajungem ca nenea s-a dat jos sa intrebe un coleg”… OK… Mergeti inainte si cand ajungeti in strada cutare faceti a doua la stanga…”Bine hai ca s-a intors nenea si ajungem la tine in 5 minute”….Trec 5 minute… suna telefonu… ies afara sa o astept… ia taxi de unde nu-i…O sun eu pe mama…”Unde sunteti ca eu am iesit afara si mor de cald”… “Pai stai ca noi cred ca am trecut de unde trebuia sa facem stanga si e sens unic si nu ne putem intoarce inapoi”….Dupa care au mai urmat inca vreo 10 minute in care incercam sa-mi revin din soc si ascultam….”Acu suntem pe strada cutare… e pe langa tine? E bine?” “”E o strada cu linie de tranvai… ce facem acuma?” “Hai ca am ajuns pe Transilvania”…. “incercam sa ajungem iar pe Mircea Vulcanescu si speram sa n-o ratam si de data asta pe a doua la stanga” “Uraaaa uite strada ta Luigi Cazzavilan” “La ce numar?”
Le zic frumos numarul si astept in strada…. intradevar vedeam si eu taxiul apropiinduse… Aud prin telefon …”44 a cred ca e in capatul celalalt” si vad spre disperarea si uimirea mea cum taximetristul intoarce in mijlocul strazii….
STOPPPPPPP coboara jos ca te intorci inapoi….
Eu inca sunt in stare de soc si va zic sincer ca tremur…Nici macar n-am apucat sa-mi salut mama ca primul instinct a fost sa ma duc sa-l strang de gat pe nenea taximetristu…. Cu greu m-am abtinut si i-am explicat doar ca s-au inventat niste cutiute mici care se cheama GPS…. sa va spun si replica lui? “Da stiu da l-am uitat acasa”
AAAAAAAAA sa numaram pana la 3 sa ne calmam si hai sa incercam sa ne vedem de munca in continuare…. da oare mai pot? :) Chiar nu stiu daca sa plang sau sa rad :)) Sa-mi dea cineva o palma sa ma trezesc :) Am sa-mi propun sa zic ca sigur am visat urat….





0 Comments
You can be the first one to leave a comment.