Tre’ sa scriu…

Nu gasesc nici un titlu pentru postul asta pentru ca momentan sunt iar in unul din momentele alea in care simt doar ca vreau sa scriu, sa ma descarc cumva insa nu stiu sigur despre ce vreau sa scriu…Stiu ca am avut o saptamana minunata iar ultimele 3 zile au fost ca in cel mai tare episod din “Caracatita”, “CSI” sau orice alt serial de genul…Am fost pe randf somer, apoi eventual freelancer iar acum “direct responsabil de 17 angajati” ai firmei la care lucrez…Nu stiu ce ma sperie mai tare? Faptul ca sunt barbat si specia asta cam uraste responsabilitatea sau faptul ca n-o sa fac fata… Insa stiu ca in momentul asta apreciez si mai mult un om… Un om care a venit in fata a alti 17 oameni si a spus ceva de genul “Am gresit pentru ca mi-a fost frica… Am abandonat 2 ani de zile firma asta si n-am putut face nimic pentru ca puteam fi santajat. Am adus 2 coafeze in conducerea acestei firme si uitati rezultatul.  Totul s-a intamplat din vina mea.  Firma a fost facuta candva pe prietenie si nu pe intriga si injuraturi care zburau din biroul asta in toate directiile. Eu nu traiesc din firma asta. Pot sa o inchid maine, insa voi decideti daca o puteti prelua sau nu. ”

Iar aceste cuvinte sunt spuse de patronul unei firme… Probabil singurul patron de firma care are curajul sa-si recunoasca greselile in fata angajatilor si care nu vrea sa-i stoarca de vii pentru a avea el Ferrari in fata casei…

Eu momentan sunt putin bulversat si sigur nu foarte coerent pentru ca mi s-a propus sa sar din barca o data cu persoanele care au sarit, care au sabotat firma si care vroiau sa fure contracte si clienti importanti si care pot fi acum acuzati penal pentru lucrurile facute, in schimb am ales sa stau. Cu riscul de a ramane fara job… Insa oricat de multe pile sau cunostinte ai avea mi s-a demonstrat un lucru…. Sunt egale cu 0 in fata unei persoane care nu mai are nimic de pierdut si chiar e dispus sa-si salveze firma si angajatii… Si pe scurt pentru ca in ordinea numerelor de pe tricouri dupa cei care au sarit din barca urmez eu acum fac in continuare acelasi lucru pe care-l faceam insa am devenit brusc direct responsabil de cel mai mare contract, cel care aduce cei mai multi bani in firma si evident si de painea celorlalti angajati ai firmei. Hmmmmm… In schimbul unor beneficii materiale care nu se vor mai duce la cei cu pilele si cunostintele ci la cei care muncesc si produc…Wellll tre sa ma incurajez putin pentru ca luna asta e capitala…. Daca fac cumva vreo tumba si-mi da cu virgula, dupa modul in care mi s-a vorbit si am fost luat in brate de seful meu ar trebui sa-mi depun singur demisia fara sa spuna nimeni nimic si sa am niste oameni pe constiinta….Recunosc sincer ca nu sunt obisnuit cu asa ceva….

Si nu in ultimul rand voi disparea in perioada asta si de pe mess si de pe net si din alte parti :) Deci cei cativa care or sa-si faca cumva griji pt mine stiu site-ul asta si sper sa afle si de ce :)))

Sa ne vedem, auzim  cu bine pentru ca eu momentan ma culc sa-mi limpezesc gandurile (sper ca nu ca aseara cand n-am putut dormi din cauza ploii care batea in pervazul meu metalic). Iar de ziua indragostitilor, nu ca as fi avut cu cine sa o sarbatoresc voi lucra… Insa sincer as fi preferat sa ma plimb :)) Poate la anu o sa fie mai funny :))

Tags: Personal